Kissable Lips - Think Again
In absolut orice revista “glam” gasesti o reclama la un gloss “irezistibil”/”in nuante irezistibile” (care de obicei arata urat, dar trecem peste).
Intotdeauna m-am intrebat pentru cine este irezistibil. Avand in vedere ca tipii de obicei se plang cand prietena lor se da cu orice gloss sau ruj, ma indoiesc ca atunci cand o sa vada gloss-ul irezistibil din revista o sa reactioneze altfel. Concluzia: da-l naibii de gloss irezistibil care o sa expire pe raftul de la baie. Foloseste si tu un strugurel, ca de ala nu se plange nimeni si e mult mai ieftin.
Si daca tii neaparat sa ai ceva irezistibil, cumpara un parfum, nu un ruj cu “kiss kiss” in titlu, ca are efect de psihologie inversa.
De exemplu:
1) colectia de gloss-uri “Kissable” de la Avon - adica ce, daca si numai daca folosesc aia o sa am “kissable lips”?
2) Guerlain KissKiss Metallic Pearl Formula - De asta chiar am nevoie daca vreau sa orbesc biciclistii cand se reflecta semaforul in perlele metalice din gloss-ul meu.
In rest, am doar doua recomandari de gloss-uri daca vreti neaparat. Le folosesc din an in paste, dar imi plac: Givenchy Pop Gloss Crystal si Dior Addict Ultra-Gloss (Transparent). Merita fiecare cent/leu/yen sau in ce platesti.
I feel pretty and witty and…
Nu sunt homofoba.
Dar cand merg pe strada cu prietenul meu si se iau doi tipi gay de mine din senin,
si inca un tip ca de ce comentez, mi se cam taie de solidaritate si acceptare.
Mentionez ca nici eu, nici prietenul meu nu am zis nimic care i-ar fi putut provoca.
Chestia asta m-a facut sa ma intreb care anume este minoritatea sexuala din tara noastra. Ei, care au marsuri si tupeu, sau noi care aparent ii deranjam prin existenta noastra?
Alles dort lassen!
Am fost la “Memoria Holocaustului”, la Liceul Bilingv Decebal, un liceu care se vrea probabil mai serios decat este.
A fost… iluminant, aveau ferestre mari. Concursul consta din 2 probe: una scrisa si o prezentare orala. Proba scrisa s-a dovedit a fi un test grila de 15 intrebari, majoritatea despre holocaustul romanesc. In bibliografie era doar o carte despre asa ceva, care nu cuprindea tot.
Proba orala trebuia sa fie un comentariu pe baza unui document de presa scrisa/documentar. S-a dovedit a fi un comentariu literar al unui fragment literar dintr-o opera literara despre holocaustul mai putin literar. N-ar trebui ca la un concurs despre holocaust sa ti se puncteze ce stii despre holocaust, nu despre imagini artistice? Daca ii spuneam definitia memoriilor imi puncta in plus? Ca doar tipa din juriu era profesoara de romana. In stilul “dau din cap si zambesc, iti spun ca e bine si dup-aia iti dau nota mica”.
“SUNTETI DIN COSBUC?”
“Da.”
“CE BINE!!!!1112233″
“O.o”
Kewl.
‘Εκατερινη
